Rețete și rochii cochete


Pas cu pas, încep să adun de prin revistele de la începutul secolului XX reţete suficiente pentru o „minicarte de bucate”. Au fost până acum Reţete de deserturi uşoare de la 1907” , Reţete (care distrug orice diete), „Rochii şi dulciuri la modă (...în anul 1906)” și “Reţete vegetariene... a la Furnica”. Completez azi “colecţia” cu încă un articol pe teme culinare. Cititoarele blogului nu se vor supăra sper dacă printre reţete voi presăra câteva schiţe şi descrieri de toalete de pe la 1900. Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să închei cu “introducerea”  şi - parafrazând îndemnul “Violetei de Parma” - să vă urez: “Mult curaj la gătit, poftă bună şi… să-mi spuneţi şi mie dacă v-au ieşit şi dacă v-au plăcut bucatele!

FICAT COPT ÎNĂDUŞIT

Rochie de vizită
de postăvior,
 figaro scurt
 “Tocăm ficatul împreună cu 250 grame de viţel, se sară şi piperează, se adaugă un păhărel de coniac şi un gălbenuş de ou, cum şi câteva ciuperci tocate. Se ia o cratiţă mică cu capac, se pune pe fund 2-3 frunze de dafin, apoi o pătură de slănină, se umple cu tocătura făcută, se acoperă iar cu o pătură de slănină, iar pe deasupra se mai pune o foaie albă de hârtie şi se astupă bine cu capacul. Se dă de se coace o oră în cuptor potrivit de cald.” (Bucătarul – „Moda Nouă Ilustrată” – 5 martie 1909)

PUI CU CARTOFI

„Prăjeşte cu unt un pui tăiat bucăţi, presară-l cu o lingură de făină de grâu şi mai prăjeşte puţin; taie apoi cartofii felii şi rumeneşte-i; aşează’i împreună cu puiul, pune o lingură de bulion de pătlăgele, ceapă tăiată mărunt, sare. Piper, o lingură de unt şi una de smântână, umple-le cu apă şi lasă-le să fiarbă până vor scădea.”  (Constanţa Diaconescu – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 mai 1907)

FILEURI DE OU
Două rochii elegante
 de bal

“Tăiaţi felii de ceapă şi ciuperci, pe cari le puneţi în tingire, cu puţin unt şi puţin usturoi. După ce ceapa s’a rumenit puţin, adăugaţi o lingură de făină, sare şi piper. Întindeţi-o apoi cu vin alb şi bulion, în părţi egale. Lăsaţi pe foc o jumătate de oră, până scade sosul. Puneţi apoi felii din albuşul ouălor tari. Lăsaţi să facă un clocot şi aveţi fileuri de ou.”  (Bucătarul – Moda Nouă Ilustrată – 15 martie 1909)


FRIPTURĂ DE PUI ÎNVELITĂ ÎN ALUAT

“Iei un pui tăiat bucăţi, îl presari cu sare şi’l pui la rumenit în unt, dar puţin să stea. Baţi 4 ouă cu 5 linguri de făină de grâu, pui şi puţină sare, apoi scoţi carnea şi o moi în această compoziţie şi o pui iar la rumenit, dar de data asta o rumeneşti complect. O aşezi pe farfurie şi o dai la masă.” (Constanţa Diaconescu – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 mai 1907)

VINEGRETĂ DE PEŞTE

Costum de călătorie
 sau de excursiune
 din lenaj reiat cu negru
“Amestecă atât vin sau oţet cu apă, ca să aiba gust de un acru plăcut şi să fie cu totul cca. trei litre de zeamă. Pune să fiarbă cu puţină scorţişoară şi cuişoare, frunză de dafin, piper boabe, opt dramuri de clei de morun şi sare cât trebue, până scade şi rămâne ca o jumătate de oca. Pe urmă strecoară jum. din zeamă printr’un şervet în tipar şi lasă să se închege; apoi aşează felioare subţiri de orice peşte rasol voiţi, felioare de marinată şi de lămâie, gâturi de raci, sardele desărate şi curăţate de solzi, măsline şi capere. Strecori zeama cealaltă, dar nu prea caldă, peste dânsele, şi laşi să se închege, iar când vrei să dai la masă pui tiparul puţin în apă fiartă, răstoarnă pe farfurie şi serveşte la masă” (Nath. S. Prejb - Călăraşi – „Moda Nouă Ilustrată” – 5 septembrie 1906)


SĂ NU UITĂM DE DESERT...


TRUFETE DE ŞOCOLATĂ

“Luaţi 70 grame de unt, 70 grame de zahăr pisat. Radeţi trei tablete de şocolată şi adăugaţi o lingură cu lapte. Puneţi la foc să se topească încet, şi după ce totul s’a amestecat bine, adăugaţi două gălbenuşuri de ouă. Lăsaţi să se răcească timp de o noapte întreagă. Faceţi apoi cocoloaşe pe cari le presăraţi cu şocolată granulată sau cacao. Se poate adăuga migdale prăjite şi tocate.” (Bucătarul – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 februarie 1909)

ÎNVÂRTITĂ DIN CIOCOLATĂ

Rochii pentru vizite
“Se ia jum. oca făină, se pune un ou întreg şi un gălbenuş, apă caldă cât va trebui şi se lasă să stea câtva timp; dup’aceasta se întinde aluatul cât se poate mai subţire, şi se lasă puţin a se răci; atunci se stropeşte cu o lingură de unt, se ia două bucăţele de ciocolată rasă, 40 dramuri de migdale pisate şi 15 dramuri zahăr şi amestecându-le împreună se presară aluatul şi apoi se stropeşte cu 5 linguri de smântână dulce de lapte fiert, se înveleşte învârtita, se pune în formă cu jăratec şi sus şi jos şi se lasă să scadă.” (D-şoarele Fulga – „Moda Nouă Ilustrată” – 25 octombrie 1907)

  
SPUMĂ DE LĂMÂIE

“Freacă cu o litră de zahăr coaja dela 4 lamâi, pisează cu o litră de migdale curăţate de coji şi stoarce zeama dela 3 lamâi peste ea. Bate din 12 albuşuri proaspete spuma, amestecă cu cele pisate, pune pe o farfurie şi o coace la cuptor nu tare ars.” (Nathalie S. Prejbeanu – „Moda Nouă Ilustrată” – 20 iulie 1906)
  

BUDINCĂ DE VIN
Rochie şi manşon
 de blană, foi de

postav, forma cloş

“Se pune într’o tigae pe foc 50 grame de unt topit ca să se înfierbânte, se adaugă pesmet de la 5 franzele ca să se umfle; apoi se pune să fiarbă 250 grame vin alb din cel mai bun, după aceea se amestecă cu pesmetul, se lasă să se răcească. Se freacă bine 50 grame unt topit, se pun într’însul 3 ouă întregi, 4 gălbenuşuri unul după altul, coaja de la o lămâie şi 100 grame de zahăr bine pisat şi, după ce se va mestecă toate bine la un loc, se mai adaogă spumă de la 4 albuşuri, se amestecă puţin, se unge forma cu unt, se presară cu pesmet, se toarnă compoziţia în ea şi se dă la cuptor. Se servă cu şato de vin şi cu şocolată.” (Alexa – “Moda Nouă Ilustrată” – 05 septembrie 1906).
  

PLĂCINTĂ LA MINUT SAU ARMENEASCĂ

“O kilă de făină, 4 ouă cu albuş cu tot, lapte cât trebue, frămânţi bine, apoi întinzi foi mici, ungi cu dulceaţă de vişine, cu brânză de vacă, amestecată cu ouă şi cu zahăr pisat, sau cu majun. După aceea pui unt sau grăsime în tavă şi le prăjeşti pe şparhat (plită, maşină), le presari cu zahăr pisat şi le dai la masă.” (Constanţa Diaconescu – “Moda Nouă Ilustrată” – 12 aprilie 1907)

LAPTE ZBURAT SPANIOL

Rochii de preumblare

“Pune atâtea gălbenuşuri câte persoane au să fie la masă, dar de voeşti pune mai multe, şi spărgând ouăle binişor ca în coaja lor să măsori laptele, câte ouă atâta lapte’n coaja lor. Pune apoi coaja de la o lămâie sau 2, zahăr cât va trebui de dulce şi puţină sare şi bate toate astea o oră. Pregăteşte curând o formă frumoasă, ca s’o poţi da la o masă, unge-o cu unt, toarnă compoziţia în ea, pune-o pe jăratec, pune-i un capac deasupra şi pune-i jăratec, păzeşte-o până se coace, apoi presară zahăr pisat ras pe coaja portocalei şi dă’l la masă. Acum, poftă bună şi să’mi spuneţi dacă v’a plăcut.” (Violeta de Parma – Măneşti Prahova – „Moda Nouă Ilustrată" 12 aprilie 1907)

Reţete şi imagini selectate din revistele „Moda Nouă Ilustrată” – răsfoite din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor

4 comentarii :

  1. Ce rochii frumoase...Ademenitoare reţete...bombe de calorii. Aş adăuga printre rânduri pe REGINA reţetelor româneşti Cecilia Maria Zapan (născută Simionescu 1900-1961)) , care pasionată de tainele gătitului, şi nemulţumită de reţetele existente în acele timpuri, a dorit să arate lumii că şi felul în care faci mâncarea poate fi considerat o adevărată artă. Pe la începutul anilor 30 a scris o carte de bucate care conţinea peste 10.000 de reţete din bucătăria românească. După cel de al doilea Război Mondial, cartea a apărut în nenumărate ediţii, tradusă în engleză, germană, franceză, dar formă prescurtată. Ediția americană „Traditional Rumanian Cooking” din 1996 conține 1296 rețete
    Şi pt. că nu ştia dacă va avea succes sau nu, a semnat sub pseudonimul SANDA MARIN, iar prefaţa a fost scrisă de avocatul, scriitorul şi marele specialist în arta degustării vinurilor - Păstorel Teodoreanu (fratele Lui Ionel Teodoreanu) el însuşi autor al unei cărţi de bucate foarte apreciate – Gastronomice. Cecilia Maria Simionescu descindea dintr-o familie din elita intelectualităţii a Iaşului, tatăl său fiind cărturarul Ion Simionescu – naturalist, paleontolog şi geograf, devenit profesor universitar la vârsta de 30 de ani. Iar Cecilia a avut o educaţie desăvârşită, vorbea la perfecţie germana, franceza și engleza, a studiat pianul la Paris și apoi în țară cu faimoasa Florica Muzicescu, profesoara lui Dinu Lipatti și a lui Dan Grigore.
    Şi totuşi a iubit ARTA GĂTITULUI, nu a considerat că este sub nivelul ei să-şi petreacă o bună parte din timp în bucătărie. Nota bene... pentru toate femeile contemporane care OFTEAZĂ DIN GREU că trebuie să gătească, sau, dacă au mai multe LOVELE, angajează bucătărese... să nu-şi strice mânuţele încărcate de inele...

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca aici sunt bombe calorice, ce mai zici de retetele din:

    http://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/05/retete-care-distrug-orice-diete.html

    Cat despre Sanda Marin, alias Cecilia Maria Zapan, o stie tot romanul. Editiile succesive ale cartii ei de bucate au intrat deja in ...folclor. Nu cred ca este casa in Romania prin care sa nu fi trecut. Interesanta si povestea ta. Poate cu putin noroc voi mai gasi cate ceva despre Sanda Marin si...

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc Nicoleta. Sper sa gasesti si alte articole interesante pe blog.

    RăspundețiȘtergere