Ştrandul Kiseleff – cel mai mare bazin din Europa în anul 1929

Ştrandul Kiselef – cel care a primit mai târziu numele de “Ştrandul tineretului”  - a fost cel mai mare ştrand şi de asemenea cea mai mare bază sportivă a Bucureştiului din perioada interbelică. Arhitectura clădirilor din zona ştrandului este una simplă, într-un limbaj modern, cu evidente referiri la stilul Art-Deco. Ştrandul în ansamblul lui reprezintă de altfel unul dintre primele ansambluri de arhitectură modernă din Bucureşti. Ansamblul proiectat de Marcel Iancu a suferit însă în perioada comunistă transformări considerabile, care au alterat imaginea arhitecturală unitară iniţială. Imediat dupa terminarea construcţiei sale – în numai 52 de zile – ştrandul Kiseleff a devenit una dintre cele mai aglomerate zone de agrement ale Bucureştiului :

1929:  Ştrandul Kiseleff 
Ştrand. Minunat loc de recreaţie pentru bucureştenii condamnaţi de soartă, să rămână pe meleagurile pe care a păstorit Bucur. Instalaţia din Şoseaua Kiseleff vine să umple un gol demult resimţit. Deşi a apărut ca din pământ - construirea lui nu a durat decât 52 zile - ştrandul se prezintă astăzi admirabil din toate punctele de vedere. În primele zile, este adevărat, el a avut lipsurile inerente oricăror începuturi, dar cei puşi să conducă monumentala operă şi-au înţeles menirea şi cu o perseverenţă rară, au procedat la înlăturarea a tot ceea ce nu corespundea cerinţelor. Astăzi imensa construcţie dintre Şcoala de Agricultură şi Hipodromul Băneasa, este gata să concureze cu instalaţiile similare din străinătate.

Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
Ştrandul Kiseleff  într-o zi caniculară
Cine nu a văzut ştrandul, nu-şi poate da seama de măreţia lui, cu atât mai mult cu cât durata construirei lui a fost excesiv de scurtă. Este deci nevoie să te plimbi pe alei şi prin atenanse spre a-ţi putea face o idee exactă asupra formidabilei întreprinderi. Imaginaţi-vă un teren imens, în mijlocul căruia se află un bazin de dimensiuni respectabile, înconjurat de o plajă în suprafaţa de 12000 de metri pătraţi! Aşa vă veţi putea da oarecum seama de impunătoarea instalaţie.”

După cum vă spuneam, începând cu anul 1929, de-a lungul multor decenii, Ştrandul Kiseleff a fost de asemenea una dintre bazele sportive cele mai importante din Bucureşti.  Practicarea sporturilor nautice în Capitală a luat un considerabil avânt imediat după inaugurarea noii baze sportive:

Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
Ștrandul Kiseleff
Pentru sport în sine, ştrandul constituie un aport considerabil. A fost suficient să se construiască acest bazin de mari dimensiuni, pentru ca nataţia să ia un neobişnuit avânt. Graţie realizării acestei admirabile opere am putut asista mai demult la prima întâlnire nautică inter-oraşe, iar mai de curând la un veritabil match intercluburi. Cu prilejul acestor două întruniri am făcut o constatare îmbucurătoare. Sportul nautic are în Capitală câţiva reprezentanţi de elită, a căror muncă trebuie încurajată pe toate căile. Este necesară sprijinirea elementelor de clasă, pentru a putea face din Capitala României Mari, un puternic centru nautic, de la care provincia să ia exemplu.”

Despre dotările ştrandului – nu uitaţi că vorbim despre anul 1929 - am găsit informaţii într-o reclamă apărută in “Revista generală ilustrată”:

Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
La ştrand...
“Ştrandul Kiseleff – cel mai mare bazin din Europa. 
Cea mai mare plajă artificială. 200 de cabine.
 14.000 mp. plaje de nisip.
Plaja şi baia deschise de la ora 6 dimineaţa până la ora 8 seara.
Supravegherea bazinului încredinţată la profesori de înot speciali şi membrilor federaţiunilor sportive. Personal special de salvare.
Bazin special pentru copii. Aparate de educaţie fizică.
Piste pentru curse. Tenis.
 Cabinet medical condus din doi medici.
Restaurant – Brasserie – Cafenea – Magazine diverse – Poştă – Telefon – Telegraf – Poştă specială pentru emisiune de radio – Jazz berlinez
Parchet special pentru dans pe plajă
Renumitul restaurant Elysee la dispoziţia Onor.
 Public până la miezul nopţii

Preţuri de intrare : lei 50 de persoană, cu drept de baie şi cabină la dispoziţie. De la ora 9 seara intrarea 20 lei de persoană. Se găsesc deasemenea costume de baie de închiriat pentru amatori
Lecţii de înot se dau sub direcţiunea d-lui profesor Focşa”

Ştrandul a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări. O primă intervenţie a avut loc la începutul anilor 40, atunci când s-au amenajat terenurile de tenis înşirate de-a lungul şoselei Kiseleff şi când s-a construit, în dreapta intrării, în apropierea restaurantului, o cabană cu rol de vestiar pentru jucătorii de tenis. Tot atunci a fost construită în imediata apropiere a intrării sala de gimnastica. O altă reabiltate a ștandului s-a făcut înainte de organizarea festivalului sportiv din anul 1953. Atunci, unul dintre pavilioanele de vestiare a fost adaptat în scopul amenajăriii unor noi spaţii de cazare. 

Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
Bazinul pentru copii

A treia perioadă de transformări semnificative a ansamblului a avut loc în anii 70-80. Ansamblului i s-au adăugat atunci un turn de apă precum si cîteva clădiri anexă. De asemenea în anul 1981- cu ocazia Jocurilor Olimpice Universitare -  au fost adăugate grupurile sanitare la sala de gimnastică şi au fost transformate în spaţii de cazare alte câteva dintre pavilioanele de vestiare.
Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
Un salt... mortal
Sursa : articolul «Măreaţă serbare la ştrand » semnat Jenny Dumitrescu publicat în numărul din 15 august 1929 al săptămânului “Ilustraţiunea Română” citit din colecția Bibliotecii Digitale a Bucureştilor



5 comentarii :

  1. Cred ca oamenii din acele vremuri nu erau chiar nefericiți! Și mai cred că era un loc modern, pentru acele vremuri.. Foarte frumos articol! Și fotografiile foarte bine păstrate. Dacă au apărut în ziarele vremii înseamnă că fotograful era bun, iar cel care se ocupa cu punerea lor în ziar, sau revistă, de asemenea bun meseriaș.. Frumoase vremuri.. Mie îmi rămâne să visez o zi în ștrandul acela de demult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate ca cei ce vor veni vor regasi acelasi farmec si in vremurile pe care le traim azi?

      Ștergere