De ieri și de azi: Mandravela – răspântia blestemată

Recomandări:

Mandravela – răspântia blestemată


Motto:

colo-n deal la mandravela
a pierdut-o jean pe stela
toți s-au dus cum-necum
pe jos sau călare
cu ulcică-ntre picioare
hai noroc și un praz verde!


(Nora Iuga)

 
În Bucureștiul de altădată erau câteva “puncte de referință”, cunoscute – cel puțin după nume – de toți locuitorii capitalei. Unul dintre aceste locuri era Mandravela, o mahala de la capătul Bucureștiului (situată undeva pe la intersecția șoselelor Olteniței și Văcărești din zilele noastre). Două cârciumi, o tutungerie și o gheretă la care se vindeau fructe marcau “răspântia blestemată”. 
 
Aici se termina Bucureștiul – mai erau doar câteva maghernițe insalubre răsărite de prin porumbiștea plină de gunoaie. Cu toate astea, Mandravela era o mahala celebră a timpului. Iar Ion Dragomir – reporterul revistei “Ilustrațiunea Română” - a colindat locul și ne-a oferit un instantaneu luat în anul 1935 al acestui loc aparte din Bucureștiul de altădată:

Mahalaua Mandravela
Cârciuma "La Mandravela"

 Mandravela – răspântia blestemată

 
“(…) Mandravela îşi trage renumele de la blestemata încrucișare a două drumuri funeste. Primul, duce spre pușcărie; celălalt, spre casa de nebuni și țintirimul “Trei coceni", al cărui nume a fost schimbat în “Trei trandafiri" de văduvele tinere, neconsolate să știe că răposații făuritori de iluzii matrimoniale zac sub o țărână atât de prosaic botezată. Când am trecut întâia dată pe la Mandravela, era într'o dimineață, doi cetățeni, cu ochii tulburi și părul vâlvoi, chefuiau de zor, în sunetele unei viori hodorogite, chinuită de un țigan gras și răgușit.
-  Zi-i, mă gașpere! - urla unul din cheflii. Că mâine mă'ntorc iară la 411.
Erau doi proaspeți ieșiți din pușcărie, care-și sărbătoreau eliberarea. Două ore mai târziu, retreceam pe la Mandravela în celălalt sens. În fața cârciumei unde petrecuseră cheflii se adunase lume, ca la urs. Am văzut uniforme de poliție și o ambulanță a salvării.
-  Ce s'a întâmplat? 
- Ia, doi proaspeți scăpați de la "411". Au petrecut de ieri dimineață, pe neîntrerupte. Pe urmă, s'au luat la ceartă. Unul din ei a “înțepat" pe celălalt. N'a avut săracul parte de libertate.
Compătimirea mergea către cuțitar, nu către cel cu mațele sfârtecate. Totuși, mi-e drag să, petrec la Mandravela, mai ales Dumineca. Am prilejul să leg cunoștință cu oameni cât se poate de interesanți. Așa, de pildă, aci m'am împrietenit cu Titi Menghină, spaima Văcăreștilor.

La un pas de încăierare la Mandravela

De vorbă cu Titi Menghină

 
Era într'o după amiază. Beam liniștit un păhărel de vin roșu ronțăind alune americane, când un om tânăr, ca de vreo treizeci de ani, lat în spate cât un garderob și ciupit de vărsat veni, însoțit de o femeie destul de frumușică și grozav de împopoțonată, și se instală alături de mine, la o masă. Mă uitam când la bărbat, când la femeie, ca unul care n'are ce face și nu mai știe încotro să-și arunce ochii. Ea, mândră de atenția pe care mi-o stârnise, prinse a zâmbi, privindu-mă șăgalnic cu coada ochiului. Deodată bărbatul care “prinsese mișcarea" se scoală cât era de mare, face un pas spre mine și mă întreabă din vârful buzelor, fără să descleșteze dinții:
- Îți place, șefule?
- Cine să-mi placă? 
- Dumneaei, face el, arătând cu capul spre femeie.

Deţinuţi muncind la construcția
Șoselei Văcărești în anul 1935

Nu știu de ce, îmi amintii atunci că cimitirul “Trei coceni" se află numai la doi pași și cu instinctul prăzii încolțite de fiară, răspunsei tocmai ceea ce bărbatul nu se aștepta să, audă:
- Îmi place! Seamănă leit cu Marlene Dietrich. Să-ți trăiască!...
 
 


El se uită la mine lung, mă uitai și eu la el, dar ceva mai puțin lung. Până ce, isbucni în râs și-mi izbi una peste umăr de mă clătinai pe picioare:
- Bată-te să te bată, sfrijitule!... Îmi place că ești “înfipt"... Vino să-ți prezint pe Ditrichoaia...
Și trăgându-mă spre masa lui, ordonă femeei:
- Zi “bonjur" la domnul... E d'ai noștri.
Am rămas la masa lui Titi Menghină până spre miezul nopții. Când m'am despărțit, m'a sărutat pe amândoi obrajii, jurându-mi ritos:
- Când oi avea vreo socoteală cu careva să mi-l spui. Vreau să bag pe unul în spital, în cinstea ta, sfrijitule!...
Aviz celor cari-mi poartă sâmbetele…“
  
Cârciumă interbelică

“La «Mandravela», cârciuma vestita din fața închisoarei Văcărești,
o petrecere pe zi foarte caldă.”

  (revista “Oglinda lumii” - numărul din 6 august 1929)


 
Ca să încheiem în aceiași notă, vă propun o poezie amuzantă dedicată celebrei cârciumi din Mandravela, publicată de revista "Veselia" în numărul din 7 martie 1924:

 

MANDRAVELA

 

O cârciumă cu un șopron
Destul de prăpădit și-ace!a
E tot ce vezi când ai sosit
La cârciumă, în Mandravela.

Dar n'are a face-un biet șopron
Sau niște geamuri, că sunt mici
Căci dacă vii, aicea vii
Fiindcă e locul cu lipici.

Și nu să cugeți la igienă
Nici să rozi așchii din șopron
Ori să consumi fețe de mese
Și să bei geamuri cu sifon.

Aicea vii când fericirea
Îți pare că a fost prea scurtă
Ca s'o urmezi te-a dus nevoia
La ciorba strașnică de burtă.

 

Aici când vii îți pare totul
Cât mai frumos e cu putință
Ai iarbă verde, aer rece
Și spațiu pentru elocință.

Iar la picioare’n panoramă
Se desfășoară cât privești
Cu arbori, coșuri și biserici
Infect, dar scumpul București.

Când s'o pornești sosește vremea,
Răspântia-ți dă patru poteci
La Văcărești te duce una
La Belu pe a doua treci.

Spre Balamucul nou e-a treia
Și-a patra... dacă asta cauți
Te duce peste câmp, stimate,
Când câmpii ți-au rămas să-i bați!


 

 
 
Sursa: articolul “Mandravela – răspântia blestemată” - semnat Ion Dragomir – publicat în revista “Ilustraţiunea Română” - numărul din 30 octombrie 1935 – citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor
 
(articol publicat în octombrie 2014; ultima actualizare iunie 2023)

25 de comentarii :

  1. Este locul unde se gaseste acum mallul Sun Plazza! Auzisem eu de la niste vecini mai in varsta de denumirea asta: Mandravela. Ma gandeam ca are o legenda, azi am aflat-o!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    2. Gresit! Pe locatia actualului mall s-a aflat Manastirea Vacaresti demolata de ceausescu in anii `80

      Ștergere
    3. Te mai aștept pe blog, cu povești despre străzi ucise și cartiere dispărute! :)

      Ștergere
    4. Ca o completare, cartierul Mandravela, se afla - conform unei harti din anii 1928-1930, pe locul unde azi este iesirea de metrou Piata Sudului - Big Berceni - Piata. In legatura cu stazi si cartiere disparute ar fi de amintit Uranus-Izvor-Antim-Piata Unirii-Calea Rahovei-Marasesti-Calea Vacaresti-Cauzasi-Dudesti-Therodor Speranzia si multe altele demolate de cei doi nebuni. Si alea nu erau mahalale.

      Ștergere
    5. Gasesti pe blog articole despre vechile strazi Coltea si Bazaca. De asemenea amintiri despre vechile terase si gradini bucurestene (Otetelesanu, Racsa, Union...). Te mai astept!

      Ștergere
    6. In regula, insa cartierele disparute care imi raman la inima sunt Uranus-Izvor, Antim-Calea Rahovei-Piata Unirii, Marasesti-Calea Vacaresti-Calea Dudesti,Theodor Speranzia cu strazile adiacente.

      Ștergere
    7. In masura in care voi gasi articole interesante despre aceste zone sigur le voi "aduce" pe blog. Te mai astept "pe aici", StraziUciseCartiereDisparute...

      Ștergere
    8. O localizare cât de cât exacta a cârciumii din fotografie exista? Mulțumesc.

      Ștergere
    9. cam pe unde este fostul Big

      Ștergere
  2. Multumesc pentru precizarea locatiei, Antoaneta. Si ma bucur ca ai gasit interesant articolul "cules" din presa interbelica. Te mai astept in vizita...

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitări pentru această restituire. Am crescut cu poveştile Mandravelei şi Văcăreştilor... Bunicul meu patern, de care am fost foarte legat sufleteşte, era născut-crescut în cartierul Bellu, comuna suburbană Şerban Vodă. Pe Olteniţei, cam pe la Brâncoveanu de azi. Crescuse şi trăise în zona Mandravela, iar prin sept 1940 devenise şeful tipografiei din Închisoarea Văcăreşti (era tipograf de profesie). Îmi amintesc povestirile cu şuţi, mardeiaşi, parlagii din Abator, chefurile de la hanul lui Costică Alecsandrescu zis Mandravela (cavoul lui e în cimitirul Trei Coceni pe şos Berceni, la Pţa Sudului, pe cavou scrie inclusiv porecla Mandravela - deh, a făcut vogă în epocă!). În fine, altă lume, o lume semirurală, cu contururi urbane deseori ridicole, o lume ce tindea spre lumină, spre civilizaţie, din noroiul şi porumbul în care subdezvoltarea economică o condamnase pt încă cel puţin o generaţie...

    RăspundețiȘtergere
  4. Iti multumesc mult d-le Dobrescu pentru comentariul facut - comentariu care este de fapt o excelenta completare a articolului din "Ilustratiunea romana". Daca veti avea vreodata chef sa ne spuneti din povestile bunicului vom fi foarte bucurosi sa le ascultam. Puteti sa imi scrieti pe adresa:
    deierisideazi@yahoo.com
    Va mai astept pe blog...

    RăspundețiȘtergere
  5. Interesant si totusi nebanuit!
    Stau de ceva ani la doi pasi de aceasta " raspantie" !Omul cat traieste...invata,nu?!!!
    Multumim pentru postare!

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt multe locuri care ascund povesti frumoase. Sau mai putin frumosase... E pacat sa le uitam, nu-i asa, Doinita?

    RăspundețiȘtergere
  7. Răspunsuri
    1. Reporterul din perioada intebelică Ion Dragomir îți mulțumește pentru apreciere. Bine ai re-venit Constanța!

      Ștergere
  8. De la o locuitoare a cartierului Berceni stiam demult ca i se spunea Mandravela. Cica demult era o carciuma tinuta de un albanez, si pe fiica lui, care il ajuta la servit, o chema Vela. E nume albanez care se mai intalneste, Velo sau, respectiv, Vela. Si lumea care mergea la crasma - cica erau cultivatori de legume si de flori pe acolo, prin zona - ziceau ca se duc "La mandra Vela" si asa a ramas...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O completare interesantă la articol. Mulțumesc mult. Te mai aștept pe blog, Marina!

      Ștergere
    2. Basme. Mandravela (inclusiv conform dex) inseamna minciuna, afacere cu smecherie. Proprietar era Costica Alexandrescu (roman sadea), care avea un frate schiop, Vasile, care supraveghea carciuma, in timp ce Costica prin tot felul de combinatii oneroase ajungea (in punctul maxim al carierei) proprietar si director de banca, facand ca orice roman adevarat niste falsuri cu ajutoare de stat si murind, convenabil, inainte de condamnare.

      Ștergere
  9. Eu nu am auzit nimic de acest cartier. Numai Eugen Barbu în Groapa ne-a spus câte ceva ,parcă și George Mihail Zamfirescu să o fi pomenit zicându-i,,Mahalaua cu nume rușinos " . După umila mea părere,orice mahala este un subiect demn de o carte,și bineînțeles de un articol,cred că reporterul s-a achitat cu cinste de menirea lui,merită citit articolul,chiar și de recitit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. stimata dna.constanta ferentz ,sunteti in eroare cand afirmati ; "mahalaua cu nume rusinos " , una este MANDRAVELA alta este " DARAVELA " la care dnia.vstra.ganditi , !

      Ștergere
  10. ...si spitalul brancovenesc in vecinatate fiind vechea " piata unirii " o hala mare moderna in care gaseai de toate !

    RăspundețiȘtergere
  11. ...mi am petrecut copilaria pe maidanele cartierului andronace si in fosta frumoasa padure andronache ,unde mergeam la cules ciuprci , untisor , urzici , flori si diferite plante medicinale ,nu era de neglijat in timpul verilor toride nici lacul " mila mortii " lacul tei " si diferite gropi facute de obuze in timpul razboiului pline cu apa de ploile adevarate de vara .Dar m am luat cu vorba si am uitat de mandravela o denumire de cartier care era nelipsit din vocabularul nstru.al copiilor desculti , intepati si taiati in cioburi sau gaturi de borcane in gropile unde ne balaceam si ne racoream vara .Nu era zi sa nu ne luam la harta de la un fotbal printr o poianna sau luminis din padure,la un joc de turca , mingea la gropita , tigaite , hotii si qvardistii , heretii si porumbeii ,si multe alte jocur care astaz sunt istorie ....,sigura amenintare intr o incaierare copilareasca fiind ; "DACA ITI DAU UNA PESTE GURA TE TRIMIT LA..MANDRAVELA " ,aceasta expresie fiind folosita precum in zilele nstre ; whats app , you tube , messenger etc.Dar v am retinut cam mult cu un subiect legat de neuitata si la moda atunci MANDRAVELA ,un loc cu parfum de cartier important al micului paris fiecare dintre acestea avand un reprezentant de seama gen TITI MENGHINA ,la noi in andronache COCOS [h = 158 cm ] si fiecare cartier cu o legenda .Va las cu bine si nu uitati totusi MANDRAVELA un cartier cu oameni frumosi , gospodari ,meseriasi de marca in industria bucurestiului din acele timpuri .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumim pentru amintirile evocate, d-le Militaru! Vă mai aștept pe blog!

      Ștergere