Inundațiile din România (de ieri și de azi)

Cu barca, călare sau pe jos la inundații

De-a lungul vremurilor, România a fost afectată de numeroase inundații și viituri. Numărul inundațiilor de proporții semnalate pe teritoriul României de-a lungul secolelor a fost întotdeauna unul important: 10 - în secolul al XV-lea, 19 - în secolul al XVII-lea, 26 - în secolul al XVIII-lea, 28 - în secolul al XIX-lea și 42 - în secolul XX. 

 

 

Secolul al XXI-lea ne rezervă și el astfel de calamități. Doar în primul deceniu, în România, mai mult de 200 de oameni au murit din cauza furiei apelor. Țara noastră a avut parte de conducători mai buni sau mai răi, mai cinstiți sau mai corupți, mai gospodari sau mai puțin gospodari. Deși s-au mai făcut de-a lungul secolelor lucrări hidrotehnice sau de protecție împotriva furiei apelor – riscurile de inundații nu sunt nici pe departe eliminate. Și nu cred că în viitorul apropiat să fie rezolvate, măcar punctual, problemele rămase. Diguri de apărare împotriva puhoaielor se mai construiesc pe ici pe colo. "Ghinionul" face însă ca aceste construcții hidrotehnice sunt măturate de ape la primele ploi mai consistente. Care sa fie cauza!?

O modă a traversat însă secolele: conducătorii României au inspectat întotdeauna zonele calamitate și a au promis celor năpăstuiți că vor lua măsuri imediate pentru prevenirea viitoarelor inundații:

1862

Inundații deosebit de grave s-au produs în anul 1837 în București. Râul Ilfov, afluent al Dâmboviței, s-a revărsat și în anii 1862, 1864 și 1865. Alexandru Ioan Cuza – conducătorul de atunci al României - a inspectat călare zonele inundate ale Bucureștiului, însoțit de doctorul Carol Davila. Inspecția nu a rămas fără urmări: au fost începute lucrări de regularizare ale cursului râului Dâmbovița în București. 

 

Domnitorul A.I. Cuza și D-rul Carol Davila vizitând cartierul Tărbaci
din București, inundat de râul Dâmbovița în anul 1862

Lucrări de amploare au fost executate mai apoi, în timpul Regelui Carol I: cursul Dâmboviței a fost canalizat în aval de Grozăvești. Lucrările au fost continuate în perioada 1898-1900 în amonte de Grozăvești, până la Ciurel. Ultimele lucrări de sistematizare executate înainte de cel de Al Doilea Război Mondial au fost construirea planșeului care acoperea Dâmbovița în zona situată între fostul pod al Senatului (în prezent Piața Națiunilor Unite) și Piața Unirii. În anul 1885 a fost dat dat în funcțiune nodul hidrotehnic de la Brezoaiele, situat pe canalul de derivație construit de Alexandru Ipsilanti la începutul secolului al XIX-lea și pe care fusese mutat cursul râului Dâmbovița. Nodul de la Brezoaiele deriva debitele de viitură ale Dâmboviței în râul Ciorogârla.

 

1898 - Inundațiile din Galați

1932

În iunie 1932, o ploaie torențială a provocat inundații catastrofale. Iată cum este relatată catastrofa în numărul din 7 iulie 1932 al revistei “Realitatea Ilustrată“:

 

”Moldova și Dobrogea au trecut prin momente de groază. Ploile căzute au provocat revărsarea apelor și regiunile din Nordul și Estul Moldovei au înregistrat cele mai mari inundații și cel mai sinistru dezastru de o sută de ani încoace. Iașiul a fost complet izolat. Bârladul a fost dărâmat pe trei sferturi, numeroase sate au fost rase de pe suprafața pământului, iar puhoaiele mai poartă și azi cadavre omenești și de animale și case întregi, care plutesc la vale și din care se mai aud țipetele supraviețuitorilor”.

Regele Carol al II-lea vizitând Iașiul pentru a evolua
pagubele inundațiilor din anul 1932

 

Regele Carol al II-lea a întreprins o vizită la Iași pe data de 4 iulie, pentru a evalua consecințele inundațiilor și a fost primit de o mulțime impresionantă. A promis efectuarea de lucrări pentru evitarea repetării inundațiilor. Lucrări care nu au fost făcute (poate și din cauza vremurilor care au urmat) decât 30 de ani mai târziu, atunci când s-a investit în lucrări care să ferească Iașiul de tragedii similare. În anii 1960-70 s-a realizat adâncirea și regularizare albiei râului Bahlui, s-au construit digurile de protecție și de asemenea barajul și lacul de la Sârca.

Inundațiile din Iași - 1932 - Bahluiul ieșit din matcă

1970

Cel puțin 1.500 de localități au fost devastate de apele revărsate ale Someșului în anul 1970. Ploile au turnat cu găleata timp de o săptămână. Fenomenul neobișnuit a fost determinat de căderea unor precipitații în cantități nemaiîntâlnite. În perioada 10 -13 mai 1970 precipitațiile au atins intensități ajungând până la 100 l/mp în 24 de ore, adică de 2-3 ori volumul total al precipitațiilor care normal cad într-o lună. Cel mai mare dezastru a fost înregistrat la Satu Mare. Acolo unde apele au spart digul ce ocrotea un cartier și uzina electrică și au lăsat în întuneric mii de oameni ce încercau să se salveze. Au murit într-o singură noapte 52 de oameni. 

Ceaușescu  la inundațiile din Satu Mare - 1970

A sosit la fața locului Nicolae Ceaușescu și, încălțat în cizme de cauciuc, a parcurs prin apă drumul până la sediul Consiliului Județean. Comunicatul apărut în presa vremii spunea: "Conducerea partidului și Guvernul, analizând situația creată, au stabilit o serie de măsuri urgente pentru ajutorarea regiunilor și localităților calamitate, precum și pentru limitarea efectelor negative. La această acțiune participă mii de cetățeni, o contribuție prețioasă fiind adusă de unitățile militare dislocate în acest scop, precum și de formațiunile gărzilor patriotice". 

 

Cert este că - fără a fi nici pe departe un admirator al epocii respective - trebuie să recunosc că  în perioada 1970-1980 au fost făcute investițiile cele mai importate pentru combaterea inundațiilor din întreaga istorie a României: diguri, lucrări de îmbunătățiri funciare, baraje ș.a.m.d. Pe care, în anii de după 1990, nu reușim nici măcar să le întreținem. De foarte multe ori chiar reușim să le distrugem (exemplul sistemelor de irigații e unul concludent). Urmarea: ne plângem în fiecare an de efectele catastrofale ale inundațiilor sau ale perioadelor de secetă care se succed.

2014 

Conform www.striripesurse.ro: “Premierul Victor Ponta a ajuns marți la Teleorman în zona cea mai afectată de inundații, satul Beiu. El este însoțit de vicepremierul Liviu Dragnea și de ministrul pentru dialog social Aurelia Cîrstea. Ponta a precizat că vrea să vadă locuințele afectate, să vadă unde poate fi făcut digul și cum poate fi remediată problema inundațiilor. Localnicii au venit să îi arate care sunt problemele cu care se confruntă. “Mă duc să văd unde facem digul. Eu dau bani dar vreau să văd întâi pentru ce îi dau. Vreau să îl facem anul ăsta. O să vin să îl văd cu ochii mei, altfel nu cred”, a spus premierul. El le-a mulțumit jandarmilor și pompierilor pentru eforturile depuse". Să înțeleg că Victor Ponta a fost primul conducător al României care “a dat bani pentru un dig”?

 

Inundații de ieri (1934) și de azi (2014)

 

2016 și 2020

Inundațiile din anii 2016 și 2020 aduc o premieră în viața românilor: nici șeful statului și nici premierul nu s-au deplasat la locul dezastrelor. Promisiunile de ajutorare a sinistraților se fac doar prin intermediul mijloacelor media. Conform www.adevarul.ro: 

 

2020 - inundații fără vizitatori

 

"Furtuna din ultimele zile a făcut prăpăd în Sălaj. Centralizarea realizată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență arată că din cauza ploilor torențiale, a vântului puternic, grindinii și scurgerilor de pe versanți, în județ au fost înregistrate pagube importante. În total, au fost lovite de furtună 30 de localități din județ, cele mai afectate fiind Ileanda, Marca, Poiana Blenchii, Crasna, Camăr, Valcău de Jos și Creaca. Bilanțul provizoriu arată că au fost afectate 1.000 de gospodării, 1.900 hectare de teren agricol, 1.256 hectare de pășuni și fânețe, șase stâlpi de curent au fost puși la pământ, 15 fântâni au fost colmatate în Gâlgău, aproape 800 de copaci au fost scoși din rădăcini, iar anexa unei gospodării din Pericei a luat foc după ce a fost lovită de un trăsnet. După cum ne-au transmis oficialii Instituției Prefectului, “o raportare finală cu privire la pagubele produse în Sălaj va fi făcută publică peste o săptămână, în urma unei evaluări realizată de două comisii de specialitate”. Aceștia au dat asigurări că nu există localități izolate sau fără utilități și că echipe ale I.S.U. “Porolissum” și ale Direcției de Sănătate Publică Sălaj acționează pentru decolmatarea și igienizarea fântânilor. Potrivit sursei citate, Guvernul va acorda ajutoare de urgență sălăjenilor care au fost afectate de calamitățile naturale".

Urmează poate alte vizite și promisiuni...

Surse:

“Realitatea ilustrată” – numerele din 7 și 14 iulie 1932

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Solacolu

http://adevarul.ro/locale/iasi/foto-mai-mare-dezastru-natural-secolul-xx-iasi-inundatiile-iunie-1932-atunci-apele-s-au-revarsat-oras-valuri-inalte-sapte-metri-1_51bec1fec7b855ff569cb04f/index.html

http://www.stiripesurse.ro/ponta-a-ajuns-la-teleorman-in-zona-cea-mai-afectata-de-inundatii/

http://adevarul.ro/locale/zalau/bilantul-furtunii-lovit-salajul-1000-locuinte-afectate-800-copaci-smulsi-pamant-3000-hectare-teren-inundate-

1_57691dcf5ab6550cb827f9f9/index.html